Skip to content

Dumbravita - Brasov Site  Natura 2000

Home arrow Legislatie arrow Legea Vanatorii 2006
Legea Vanatorii 2006
CAMERA DEPUTAŢILOR
L E G E A
vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic
Camera Deputaţilor adoptă prezentul proiect de lege. CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. – În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai
jos se definesc după cum urmează:
a) administrator – autoritatea publică centrală care răspunde de
silvicultură şi care asigură administrarea faunei de interes cinegetic;
b) atribuire în gestiune – acţiunea prin care administratorul dă
dreptul şi obligaţia de gestionare a faunei de interes cinegetic, în
condiţiile prezentei legi;
c) braconaj – acţiunea desfăşurată în vederea obţinerii aceloraşi
efecte ca şi prin acţiunea de vânătoare, fără a fi îndeplinite condiţiile
legale pentru desfăşurarea acesteia din urmă;
d) capcană autorizată – orice dispozitiv folosit în scopul
capturării exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic, a cărui
utilizare a fost avizată de autoritatea publică centrală care răspunde de
silvicultură şi aprobată de autoritatea publică centrală care răspunde de
protecţia mediului;
e) cotă de recoltă – numărul de exemplare din fauna de interes
cinegetic stabilit anual de către administrator, care se poate vâna în
cadrul unui fond de vânătoare;
f) Consiliu Naţional de Vânătoare – organism de avizare şi
consultare, cu autoritate ştiinţifică în domeniul cinegetic, care este
format din reprezentanţii instituţiilor publice şi private cu atribuţii în
domeniul faunei de interes vânătoresc şi al mediului de viaţă al acesteia;
g) drept de vânătoare – dreptul persoanei fizice sau juridice
proprietare ale terenurilor pe care sunt arondate fonduri de vânătoare de
a beneficia, direct sau indirect, de gestiunea fondului cinegetic, dacă
sunt licenţiate;
h) faună de interes cinegetic – totalitatea exemplarelor din
populaţiile din speciile de faună sălbatică prevăzute în anexele nr.1 şi 2,
existente pe teritoriul României;
i) fond cinegetic – fauna de interes cinegetic, împreună cu
totalitatea fondurilor de vânătoare;
j) fond de vânătoare – unitatea de gospodărire cinegetică
constituită indiferent de categoria de teren, indiferent de proprietar şi
astfel delimitată încât să asigure o stabilitate cât mai mare faunei de
interes cinegetic în interiorul său. Nu se includ în fondul de vânătoare
suprafeţele din perimetrul construit sau împrejmuit din intravilan,
suprafeţele rezervaţiilor ştiinţifice, suprafeţele parcurilor naţionale,
suprafeţele siturilor patrimoniului natural universal şi suprafeţele strict
protejate din cadrul zonelor umede de importanţă internaţională;
k) gestionar – persoana juridică română care a fost licenţiată în
condiţiile legii şi căreia i se atribuie în gestiune fauna de interes
cinegetic din cuprinsul unui fond de vânătoare;
l) gestionar consacrat – organizaţie de vânătoare română,
licenţiată în condiţiile prezentei legi, cu drept de a obţine gestiunea
faunei cinegetice de pe un fond de vânătoare, dacă îndeplineşte
cumulativ următoarele condiţii: a avut calitatea de gestionar în
contractul de gestionare anterior organizării atribuirii directe pentru
fondul de vânătoare respectiv; contractul de gestionare nu a încetat din
culpa sa; îşi manifestă intenţia de a gestiona în continuare fauna
cinegetică de pe fondul de vânătoare respectiv şi oferă tariful de
gestionare;
m) gestionare – activitatea de gospodărire durabilă a faunei de
interes cinegetic din fondurile de vânătoare, realizată de gestionari în
baza contractelor de gestiune, pe riscul şi răspunderea lor, pentru
perioada de timp stabilită prin contractele de gestiune;
n) jujeu – piesă de formă cilindrică, confecţionată prin strunjire
din lemn de esenţă tare, care trebuie purtată de câinii care însoţesc
turmele şi cirezile de animale domestice;
o) licenţă – împuternicirea dată de către administrator unei
persoane juridice de a gestiona fauna de interes cinegetic, atestată
printr-un document oficial;
p) odorivector – substanţă sau produs, natural sau de sinteză,
care răspândeşte un miros ce atrage exemplarele de faună de interes
cinegetic şi care permite omului determinarea direcţiei şi controlul
deplasării acestora;
q) organizaţie de vânătoare – persoana juridică română
constituită în condiţiile legii, pe baza principiului liberei asocieri a
vânătorilor, în scopul gestionării durabile a vânatului şi a exercitării
vânătorii recreativ-sportive, care pot adera la asociaţii, uniuni sau
federaţii naţionale de profil pentru reprezentarea lor la nivel naţional şi
internaţional;
r) populaţie optimă – numărul total de exemplare din fauna de
interes cinegetic care coabitează într-un fond de vânătoare într-o
anumită structură de specii şi într-o anumită structură de vârste în cadrul
fiecărei specii, care asigură conservarea biodiversităţii, produce
minimum de pagube şi nu prezintă risc pentru populaţia umană;
s) regim cinegetic – ansamblu de norme tehnice, juridice şi
economice prin care fauna de interes cinegetic este administrată şi
gestionată durabil, în scopul conservării biodiversităţii, menţinerii
echilibrului ecologic, exercitării vânătorii şi satisfacerii unor cerinţe
social-economice;
ş) staţionar – suprafaţa de teren, împreună cu instalaţiile şi
amenajările specifice existente pe aceasta, unde sunt duse exemplarele
din speciile de faună de interes cinegetic care, ca urmare a stării lor, nu
mai pot fi lăsate în libertate, existând pericolul ca acestea să moară. Pe
aceste suprafeţe sunt asigurate condiţiile de asistenţă sanitar-veterinară
corespunzătoare şi condiţiile de viaţă, creştere şi dezvoltare pentru
exemplarele respective;
t) tarif de gestionare – suma de bani care se plăteşte anual de
către gestionar pentru exploatarea durabilă a faunei cinegetice pe care o
gestionează;
ţ) vânat – exemplarul/exemplarele din specia/speciile de interes
cinegetic obţinute prin acţiunea de vânătoare. Nu constituie vânat
exemplarul/exemplarele din specia/speciile de interes cinegetic obţinute
prin capturare sau împuşcare pe suprafeţele de teren care nu sunt incluse
în fondurile de vânătoare, precum şi cele obţinute prin acţiuni de
braconaj;
u) vânătoare – acţiunea de pândire, căutare, stârnire, urmărire,
hăituire sau orice altă activitate având ca finalitate capturarea vânatului
ori uciderea acestuia, desfăşurate asupra exemplarelor din speciile
prevăzute în anexele nr.1 şi 2, aflate în stare de libertate pe fondurile de
vânătoare. Nu constituie acţiune de vânătoare capturarea exemplarelor
din speciile de interes cinegetic în scop ştiinţific, urmată de eliberarea
acestora;
v) vânător – persoana fizică ce practică vânătoarea în condiţiile
prezentei legi;
w) zonă de linişte – suprafaţa stabilită în cadrul unui fond de
vânătoare, delimitată şi marcată pe teren prin semne vizibile şi
distinctive, destinată să asigure condiţii de viaţă optime faunei cinegetice
existente în cadrul fondului de vânătoare respectiv, indiferent de
anotimp.
Art. 2. – Fauna de interes cinegetic este resursă naturală
regenerabilă, bun public de interes naţional şi internaţional.
Art. 3. – Exercitarea vânătorii se face în scopul asigurării
echilibrului ecologic, ameliorării calităţii populaţiilor faunei de interes
cinegetic, cercetării ştiinţifice, precum şi în scop didactic sau recreativsportiv.
Art. 4. – Nimeni nu are dreptul de a vâna pe terenul proprietatea
altuia, fără a avea asupra sa autorizaţia de vânătoare, care dovedeşte, în
condiţiile prezentei legi, consimţământul proprietarului, al asociaţiei de
proprietari sau al celui mandatat de aceştia în acest scop.
Art. 5. – (1) Criteriile de constituire a unui fond de vânătoare
sunt următoarele:
a) mărimea suprafeţei fondului de vânătoare;
b) stabilirea faunei sedentare de interes cinegetic;
c) limitele fondului de vânătoare;
d) apartenenţa, de regulă, la acelaşi etaj altitudinal;
e) structura de proprietate asupra terenului. Se urmăreşte, pe cât
posibil, constituirea de fonduri de vânătoare pe terenuri care aparţin
aceluiaşi tip de proprietate;
f) existenţa diversităţii din punct de vedere al folosinţei
terenurilor. Se urmăreşte ca în cadrul unui fond de vânătoare să existe
cât mai multe categorii de folosinţă a terenului;
g) constituirea, în timp, a fondurilor de vânătoare.
(2) Suprafaţa unui fond de vânătoare va fi de cel puţin 5.000 ha
la câmpie şi în Delta Dunării, 7.000 ha la deal şi 10.000 ha la munte.
(3) Suprafaţa minimă necesară pentru un membru vânător este
de:
a) 150 ha la câmpie şi în Delta Dunării ;
b) 250 ha la deal;
c) 350 ha la munte.
(4) Fondul de vânătoare se delimitează pe limite naturale cum ar
fi: culmi, cursuri de apă şi altele asemenea şi/sau artificiale stabile în
timp, cum ar fi: drumuri, căi ferate, autostrăzi, linii electrice, canale de
irigaţii sau navigabile şi altele asemenea, uşor identificabile.
(5) Pentru constituirea unui fond de vânătoare este necesară
îndeplinirea tuturor criteriilor prevăzute la alin.(1).
CAPITOLUL II
Administrarea şi gestionarea fondului cinegetic al României
Art. 6. – (1) Principalele atribuţii ale administratorului, pentru
protecţia faunei de interes cinegetic şi în domeniul vânătorii sunt
următoarele:
a) elaborează strategia privind fondul cinegetic al României;
b) stabileşte criteriile de atribuire în gestiune a fondurilor de
vânătoare pe care le scoate la licitaţie;
c) stabileşte valoarea de pornire pentru licitaţiile pe care le
organizează în scopul atribuirii în gestiune a fondurilor de vânătoare;
d) stabileşte tariful de gestionare pentru fondurile de vânătoare
atribuite direct;
e) elaborează metodologia şi reglementările de organizare şi
practicare a vânătorii;
f) stabileşte şi aprobă cotele anuale de recoltă pentru speciile
admise la vânătoare, cu avizul autorităţii publice centrale care răspunde
de protecţia mediului, în funcţie de tendinţele evoluţiei populaţiei faunei
cinegetice şi de populaţia optimă;
g) propune, în situaţii justificate, modificarea perioadelor legale
de vânătoare pentru unele specii de vânat;
h) avizează propunerile de populare a fondurilor de vânătoare cu
specii noi de vânat, pe baza studiilor de impact, avizate de Academia
Română şi de autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia
mediului;
i) stabileşte, împreună cu reprezentanţii ministerelor de resort,
măsurile necesare menţinerii echilibrului ecologic şi prevenirii
pagubelor cauzate de vânat şi prin vânătoare, culturilor agricole,
animalelor domestice şi fondului forestier;
j) ţine evidenţa şi publică, anual, date referitoare la populaţia de
faună cinegetică, starea de sănătate a acesteia, recoltele şi trofeele de
vânat;
k) colaborează cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în vederea
stabilirii programelor de învăţământ pentru instituţiile de învăţământ
care au ca discipline de studiu fauna cinegetică şi vânătoarea şi în
vederea stabilirii programelor de cercetare ştiinţifică în domeniul
cinegetic;
l) controlează activitatea cinegetică la toate nivelurile;
m) organizează direct şi coordonează activitatea de combatere a
braconajului;
n) organizează documentarea ştiinţifică în managementul
cinegetic şi stabileşte sistemul informaţional în domeniul cinegetic;
o) stabileşte criteriile pentru acordarea licenţei de funcţionare
gestionarilor fondurilor de vânătoare;
p) acordă licenţa de funcţionare gestionarilor fondurilor de
vânătoare;
q) colaborează cu Ministerul Justiţiei pentru atestarea experţilor
tehnici judiciari în vânătoare;
r) emite şi aprobă modelul permiselor de vânătoare şi ţine
evidenţa celor care au dobândit calitatea de vânător;
s) emite şi pune la dispoziţia gestionarilor fondurilor de
vânătoare formularele autorizaţiilor de vânătoare;
ş) stabileşte rasele de câini admise la vânătoare în România;
t) stabileşte, împreună cu Autoritatea Naţională pentru
Omologarea Armelor şi Muniţiilor, armele şi categoriile de muniţie care
se pot folosi la vânătoare în România;
ţ) iniţiază acţiuni de popularizare a activităţii cinegetice şi de
educare a populaţiei în domeniu;
u) participă sau sprijină, după caz, programul colaborărilor
internaţionale în domeniul cinegetic;
v) înfiinţează Comisia Naţională de Evaluare a Trofeelor de
Vânat, cu reprezentare în teritoriu;
x) stabileşte modelul cadru al contractului de gestionare prin
negociere cu reprezentanţii gestionarilor fondurilor de vânătoare.
(2) În cadrul administratorului funcţionează un organ distinct
specializat în domeniul cinegetic.
(3) Pe lângă autoritatea publică centrală care răspunde de
silvicultură funcţionează Consiliul Naţional de Vânătoare, înfiinţat prin
ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură, compus din reprezentanţi ai administratorului, ai autorităţii
publice centrale care răspunde de protecţia mediului, ai autorităţii
naţionale sanitare-veterinare, ai unităţilor de învăţământ superior şi de
cercetare cu profil cinegetic din România şi ai gestionarilor fondurilor de
vânătoare proporţional cu suprafaţa fondurilor de vânătoare gestionate.
(4) Administratorul adoptă orice alte măsuri necesare, în acord
cu dispoziţiile legale privind regimul cinegetic.
Art. 7. – Categoriile de gestionari cu care se pot încheia
contracte de gestionare a faunei de interes cinegetic sunt următoarele:
a) administratorii pădurilor proprietate privată;
b) administratorii pădurilor proprietate publică a unităţilor
administrativ-teritoriale;
c) organizaţiile de vânătoare;
d) administratorul pădurilor proprietate publică a statului;
e) instituţiile publice care au ca obiect de activitate cercetarea
ştiinţifică în domeniul cinegetic;
f) instituţiile de învăţământ care au ca discipline de studiu
vânatul şi vânătoarea.
Art. 8. – (1) Atribuirea dreptului de gestionare a faunei
cinegetice se realizează de administrator pe fonduri de vânătoare, prin
următoarele modalităţi:
A. direct, pentru următoarele categorii de fonduri de vânătoare:
a) fondurile de vânătoare pe care proprietarii, persoane fizice
sau juridice au în proprietate o suprafaţă de teren care reprezintă
minimum 51% din suprafaţa fiecărui fond de vânătoare, individual sau
într-o asociaţie constituită în acest scop. Acest tip de atribuire se
realizează în favoarea gestionarului propus pentru 10 ani de persoana
fizică sau juridică, după caz;
b) fondurile de vânătoare pe care statul este proprietar pe
minimum 51% din suprafaţa fiecărui fond de vânătoare. Acest tip de
atribuire se realizează pentru categoria de gestionari prevăzută la art.7
lit.d) şi e) şi pentru instituţiile de învăţământ de stat care au ca disciplină
de studiu vânatul şi vânătoarea;
c) fondurile de vânătoare pentru care proprietarii, individual sau
în asociaţie constituită în scopul obţinerii dreptului de a gestiona
fondurile de vânătoare respective prin structură licenţiată, nu au în
proprietate minimum 51% din suprafaţa fiecărui fond şi pentru cele care
nu au fost atribuite în condiţiile lit. a) şi b). Acest tip de atribuire se
realizează în favoarea gestionarului consacrat, la cererea acestuia;
B. prin licitaţie publică, pentru fondurile de vânătoare
neatribuite în condiţiile lit. A.
(2) Atribuirea dreptului de gestionare se realizează ori de câte
ori este cazul, ca urmare a încetării contractelor de gestionare a
fondurilor de vânătoare anterioare, din orice motive.
Art. 9. – (1) La încredinţarea gestiunii, administratorul încheie
cu gestionarul un contract de gestionare pentru 10 ani.
(2) Gestionarul este obligat să plătească tariful de gestionare,
anual, în două tranşe egale, prima până la data de 30 noiembrie a anului
în curs şi a doua până la data de 15 mai a anului următor.
Art. 10. – Administratorul pădurilor proprietate publică a
statului este persoana juridică, care reprezintă statul român în calitatea sa
de proprietar de fond funciar, în vederea creării şi stabilirii dreptului de
gestionare pentru vânatul din fondurile de vânătoare, în conformitate cu
prevederile prezentei legi.
Art. 11. – (1) Fiecare instituţie de învăţământ de stat care are ca
disciplină de studiu vânatul şi vânătoarea primeşte, în condiţiile art.8
alin.(1) lit. A lit. b), câte un fond de vânătoare.
(2) Instituţiile de învăţământ superior de stat în care se
realizează cel puţin doi ani de specializare în cinegetică primesc, în
condiţiile art.8 alin.(1) lit. A lit. b), câte trei fonduri de vânătoare.
Art. 12. – (1) Atribuirea în gestiune se realizează în maximum
60 de zile de la data încetării din orice cauză a contractului de gestionare
anterior.
(2) Pe perioada de încetare a contractului de gestionare anterior,
până la preluarea efectivă în gestiune de către noul gestionar a fondului
de vânătoare, în baza noului contract, gestionarea fondului de vânătoare
se asigură de fostul gestionar.
(3) Pe durata prevăzută la alin. (2) drepturile şi obligaţiile
gestionarului sunt cele prevăzute în contractul de gestionare anterior.
(4) Fondurile de vânătoare pentru care din culpa câştigătorului
licitaţiei nu a fost încheiat contractul de gestionare în termen de 30 zile
de la data dobândirii acestui drept, se scot din nou la licitaţie, în termen
de maximum 60 de zile. Licitaţia se repetă până se asigură atribuirea în
gestiune, în condiţiile art. 8.
(5) În situaţia în care, în timpul derulării unui contract de
gestionare, pe suprafaţa unui fond de vânătoare, se constituie, în
condiţiile legii, arie naturală protejată din categoria cărora suprafaţa nu
se include în suprafaţa fondurilor de vânătoare, contractul de gestionare
încheiat iniţial se modifică prin act adiţional, până la începerea
următorului sezon de vânătoare, la iniţiativa administratorului, prin
derogare de la prevederile art.5, chiar dacă suprafaţa sa are minimum
jumătate din suprafaţa minimă prevăzută de prezenta lege pentru etajul
altitudinal respectiv.
(6) În cazurile în care suprafaţa fondului de vânătoare rezultat în
condiţiile alin.(5) este mai mică decât jumătatea suprafeţei minime
prevăzute de prezenta lege, pentru etajul altitudinal respectiv, fondul de
vânătoare se desfiinţează, suprafaţa rezultată rearondându-se, după caz,
unuia sau mai multor fonduri de vânătoare vecine, cu respectarea
principiilor de constituire a fondurilor de vânătoare.
(7) Fondurile de vânătoare rezultate în condiţiile alin. (6) se scot
la licitaţie dacă gestionarul acestora nu este de acord cu modificarea
limitelor fondului de vânătoare pentru care are contract de gestionare şi
cu modificarea sumei de plată, în conformitate cu suprafaţa rezultată ca
urmare a aplicării prevederilor alin. (6).
(8) Fauna cinegetică din fondurile de vânătoare pentru care, din
diverse motive, nu se încheie contracte de gestionare înăuntrul perioadei
prevăzute la alin.(1), se încredinţează pentru gestionare
administratorului pădurilor proprietate publică a statului, continuându-se
procedura de scoatere la licitaţie.
(9) În perioada în care gestionează fauna cinegetică în condiţiile
alin.(8), administratorul pădurilor proprietate publică a statului este
scutit de plata tarifului de gestionare.
Art. 13. – (1) În cazul pagubelor produse culturilor agricole,
silvice şi animalelor domestice, de către exemplarele din speciile de
faună de interes cinegetic, se acordă despăgubiri.
(2) Modalitatea de acordare a despăgubirilor se stabileşte prin
hotărâre a Guvernului în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a
prezentei legi.
(3) Răspunderea civilă pentru pagubele cauzate de vânatul din
speciile strict protejate cuprinse în anexa nr.2, revine autorităţii publice
centrale care răspunde de protecţia mediului. Procedura de stabilire a
răspunderii civile se reglementează prin hotărâre a Guvernului în termen
de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Art. 14. – (1) Gestionarul este obligat la repararea prejudiciului
produs din culpa sa faunei cinegetice pe care o gestionează.
(2) Prejudiciul prevăzut la alin.(1) constă în scăderea nivelului
calitativ şi/sau numeric al faunei cinegetice şi se calculează conform
tarifelor de despăgubiri prevăzute în anexele nr.1 şi 2.
(3) Pagubele cauzate faunei de interes cinegetic sau pierderile
de orice natură cauzate acesteia, care se înregistrează prin gestionarea
necorespunzătoare a vânatului, se investighează de către experţi tehnici
în vânătoare sau de către experţi tehnici judiciari în vânătoare, după caz.
Art. 15. – (1) În cazul fondurilor de vânătoare pentru care s-au
încheiat contracte de gestionare a faunei de interes cinegetic,
gestionarul asigură plata tarifului de gestionare după cum urmează:
a) 81% din tarif, proprietarilor terenurilor;
b) 16% din tarif, bugetului de stat;
c) 3% din tarif, Fondului pentru mediu.
(2) Tariful de gestionare pentru fondurile de vânătoare care se
atribuie direct, în condiţiile art.8 lit.A, precum şi tariful de pornire la
licitaţie pentru fondurile de vânătoare care se atribuie prin licitaţie
publică, în condiţiile art.8 lit.B, se stabilesc prin însumarea produselor
dintre media cotelor de recoltă aprobate pe ultimii 5 ani, pe specii, şi
10% din valoarea de despăgubire a acestora în perioada admisă la
vânătoare prevăzută în anexa nr.1, cu suma produselor dintre media
cotelor de recoltă aprobate pe ultimii 5 ani, pe specii, şi 10% din
valoarea de despăgubire a acestora prevăzută în anexa nr.2, pentru
situaţiile în care se aprobă vânarea speciilor.
(3) Contractele de gestionare în derulare la data intrării în
vigoare a prezentei legi se modifică potrivit prevederilor alin. (1) şi (2).
(4) Plata sumei datorate proprietarilor se realizează după cum
urmează:
a) direct, proprietarilor privaţi persoane fizice sau persoane
juridice ale căror proprietăţi/persoană au suprafeţe de teren mai mari de
50 ha;
b) direct, administratorilor terenurilor proprietate a statului, care
administrează suprafeţe de teren mai mari de 50 ha;
c) direct, asociaţiilor de proprietari constituite în scopul
dobândirii dreptului de gestionare;
d) primăriilor, pe teritoriul administrativ-teritorial al cărora se
găsesc terenurile, în cazul proprietăţilor persoanelor fizice sau
persoanelor juridice, mai mici de 50 ha.
(5) Plata directă se face de către gestionar, în temeiul facturilor
emise de persoanele juridice sau pe baza dispoziţiei de plată către
casieria gestionarului, în cazul persoanelor fizice.
(6) Sumele datorate proprietarilor privaţi, persoane fizice sau
persoane juridice şi administratorilor terenurilor proprietate a statului se
stabilesc în funcţie de:
a) categoria de teren avută în proprietate sau în administrare;
b) ponderea suprafeţei categoriei de teren avută în proprietate
sau în administrare în suprafaţa totală a categoriei de teren respective din
fondul de vânătoare;
c) valoarea corespunzătoare a tarifului de gestionare pentru
suprafaţa totală a categoriei respective din fondul de vânătoare.
(7) Administratorul pădurilor statului are obligaţia să asigure, cu
titlu gratuit, în fondul forestier proprietate publică a statului, terenuri
libere de vegetaţie forestieră, destinate cultivării, depozitării şi
distribuirii hranei complementare a vânatului şi amplasării construcţiilor
şi instalaţiilor vânătoreşti, inclusiv a fazaneriilor existente la data intrării
în vigoare a prezentei legi, după cum urmează:
a) în etajul altitudinal de munte: 1 ha pentru 1.000 ha de pădure;
b) în etajul altitudinal de deal: 2 ha pentru 1.000 ha de pădure;
c) în etajul altitudinal de câmpie: 3 ha pentru 1.000 ha de
pădure.
(8) Proprietarii şi deţinătorii de terenuri cu orice titlu, precum şi
executanţii de lucrări de orice natură pe terenurile din fondurile de
vânătoare sunt obligaţi să ia măsurile prevăzute de lege pentru protecţia
faunei cinegetice şi a mediului său de viaţă şi răspund pentru pagubele
pe care le produc acestora prin acţiuni ilicite săvârşite cu intenţie sau din
culpă.
CAPITOLUL III
Protecţia faunei de interes cinegetic
Art. 16. – (1) În vederea creării bazei ştiinţifice pentru
gestionarea durabilă a faunei de interes cinegetic se înfiinţează, în cadrul
institutului care realizează cercetarea ştiinţifică pentru silvicultură, o
secţie de cercetări cinegetice.
(2) În subordinea institutului prevăzut la alin. (1) funcţionează
câte un staţionar în fiecare regiune de dezvoltare economică.
(3) Atribuţiile şi regulamentul de funcţionare a institutului
prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Art. 17. – (1) Gestionarii sunt obligaţi să asigure gospodărirea
faunei de interes cinegetic, cu respectarea principiului durabilităţii, pe
baza studiilor de evaluare şi a planurilor de management de specialitate,
întocmite pentru fiecare fond de vânătoare, pentru perioada de
valabilitate a contactului de gestionare.
(2) Studiile vor fi întocmite de specialişti atestaţi şi vor fi supuse
aprobării administratorului.
(3) Managementul populaţiei faunei de interes cinegetic din
suprafeţele neincluse în fondurile de vânătoare se face de către consiliile
locale, pentru intravilanul localităţilor, în baza hotărârilor proprii,
aprobate de agenţia locală de protecţie a mediului, respectiv de către
administraţiile ariilor protejate, în baza hotărârilor consiliilor ştiinţifice
ale acestora, conform prevederilor din planul de management şi, după
caz, din regulamentul ariilor naturale protejate respective.
Art. 18. – Gestionarii sunt obligaţi să asigure paza faunei de
interes cinegetic, în condiţiile legii, cu cel puţin un paznic de vânătoare
pe fond.
Art. 19. – (1) În scopul conservării biodiversităţii, mamiferele şi
păsările admise la vânătoare se vânează numai în cadrul cotei de recoltă
aprobate, cu respectarea reglementărilor tehnice privind organizarea şi
practicarea vânătorii.
(2) Exemplarele din speciile prevăzute în anexa nr.2 pot fi
vânate numai dacă se constată necesitatea reducerii populaţiilor sau, în
situaţii excepţionale, dacă sunt degenerate sau dacă produc daune, în
baza reglementărilor emise de autoritatea publică centrală care răspunde
de protecţia mediului.
(3) Pisicile şi câinii sălbăticiţi sau hoinari găsiţi pe suprafeţele
fondurilor de vânătoare, se împuşcă fără restricţii şi fără obligarea la
despăgubiri, iar fapta nu constituie infracţiune.
(4) Pisicile şi câinii care sunt în situaţia prevăzută la alin.(3) se
împuşcă de către personalul de specialitate al gestionarului fondului de
vânătoare sau de vânători, cu ocazia acţiunilor organizate în acest scop,
la care participă şi personal de specialitate al gestionarului sau cu ocazia
vânătorilor organizate.
(5) Vânatul recoltat în condiţiile alin. (1) şi alin. (2), în baza
autorizaţiei de vânătoare individuale, se crotaliază după recoltare, înainte
de părăsirea fondului de vânătoare conform normelor stabilite de
autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.
Art. 20. – (1) În vederea conservării faunei de interes cinegetic
administratorul, împreună cu autoritatea publică centrală care răspunde
de protecţia mediului şi gestionarul delimitează în fiecare fond de
vânătoare una sau mai multe zone de linişte a faunei cinegetice în care
exercitarea vânătorii este interzisă.
(2) Suprafaţa zonelor de linişte a faunei cinegetice însumează
minimum 10% din suprafaţa totală a fiecărui fond de vânătoare.
(3) Acolo unde există arii naturale protejate încadrate în alte
categorii de management decât cele prevăzute la art.1 lit.j) sau coridoare
ecologice de migraţie ori habitate naturale de interes comunitar, zonele
de linişte se constituie integral sau parţial, după caz, în suprafaţa
acestora.
Art. 21. – (1) Popularea cu exemplare din speciile de vânat
inexistente în fondurile de vânătoare din România se poate face numai
dacă:
a) anterior acţiunii de populare au fost realizate experimente în
România de către sau sub supravegherea unei instituţii de cercetare ori
de învăţământ superior cu activitate cinegetică;
b) ulterior experimentelor au fost realizate studii de impact,
avizate de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură
şi aprobate de autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia
mediului.
(2) Popularea cu exemplare importante din speciile din fauna de
interes cinegetic indigene se realizează pe baza aprobării date de
autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, în baza
certificării calităţii genetice a acestora, dată de o instituţie ştiinţifică cu
activitate cinegetică, cu acordul autorităţii publice centrale care răspunde
de protecţia mediului.
(3) În funcţie de rezultatul experimentelor şi al studiilor de
impact, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură face
propuneri de completare a anexei nr.1 sau 2, după caz, cu acordul
autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului.
Art. 22. – (1) Acţiunea de capturare a vânatului viu este admisă
în cadrul cotei de recoltă aprobate, prin metode şi mijloace reglementate
care nu vatămă exemplarul/exemplarele, numai sub directa îndrumare a
personalului de specialitate.
(2) Capturarea exemplarelor de faună de interes cinegetic în
scop de cercetare ştiinţifică se poate face şi în perioadele în care
vânătoarea este interzisă, cu condiţia eliberării
exemplarului/exemplarelor capturate în teritoriul de unde a fost capturat
şi cu înştiinţarea autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia
mediului. În acest caz, numărul exemplarelor eliberate nu diminuează
cota de recoltă.
Art. 23. – (1) În scopul gestionării durabile a faunei de interes
cinegetic, se interzic:
a) popularea fondurilor de vânătoare cu exemplare bolnave,
degenerate sau provenind din crescătoriile de vânat destinate altor
scopuri;
b) păşunatul în păduri;
c) tulburarea liniştii faunei de interes cinegetic în perioadele de
înmulţire şi de creştere a puilor;
d) înfiinţarea, întreţinerea sau recoltarea culturilor agricole, fără
asigurarea protecţiei faunei de interes cinegetic;
e) deţinerea neautorizată în captivitate a exemplarelor din fauna
de interes cinegetic;
f) distrugerea sau degradarea instalaţiilor vânătoreşti de orice fel
ori a culturilor pentru vânat;
g) lăsarea liberă a câinilor de vânătoare sau a celor însoţitori de
turme sau cirezi în fondurile de vânătoare, altfel decât vaccinaţi sau
dehelmintizaţi;
h) circulaţia persoanelor sau a mijloacelor de transport însoţite
de câini liberi, legaţi sau captivi, care aparţin altor categorii decât câinii
de vânătoare sau însoţitorii de turme sau cirezi, altfel decât vaccinaţi sau
dehelmintizaţi;
i) permiterea însoţirii, în fondurile de vânătoare, a turmelor şi
cirezilor, precum şi a mijloacelor de transport de orice fel, de câini care
nu poartă jujeu;
j) circulaţia, pe fondurile de vânătoare, a persoanelor însoţite de
câini, fără a fi purtaţi în lesă, din alte rase decât cele admise la vânătoare
în România;
k) permiterea însoţirii turmelor şi cirezilor de către câini
însoţitori al căror număr este mai mare de trei în zona de munte, de doi
în zona de deal şi de unul la câmpie. În acest număr se includ şi câinii
care asigură paza stânii;
l) hrănirea complementară a vânatului, cu încălcarea
reglementărilor în vigoare;
m) mutarea de către personal neautorizat a hranei destinate
vânatului;
n) distrugerea sau sustragerea hranei destinate vânatului;
o) deteriorarea cuiburilor sau culegerea ouălor păsărilor
sălbatice;
p) nepredarea, către gestionar sau către un reprezentant al
acestuia, în termen de şapte zile de la momentul găsirii, a coarnelor
lepădate de cervide;
q) neanunţarea celei mai apropiate primării despre existenţa, în
fondurile de vânătoare, a unor cadavre de animale din speciile de faună
de interes cinegetic;
r) naturalizarea exemplarelor de vânat sau prelucrarea celorlalte
produse ale vânatului, altele decât carnea, în scop de comercializare sau
ca prestare de servicii, fără ţinerea evidenţei potrivit modelului stabilit
de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură;
s) depozitarea în teren sau utilizarea în combaterea dăunătorilor
vegetali şi animali ai culturilor agricole sau silvice a substanţelor
chimice toxice pentru fauna de interes cinegetic, fără luarea măsurilor de
protecţie a acestora;
ş) lăsarea în libertate a animalelor domestice sau a metişilor
acestora, în scopul sălbăticirii;
t) lăsarea în libertate, în fondurile de vânătoare, a exemplarelor
din specii de animale sălbatice care nu sunt incluse în anexa nr.1 sau 2;
ţ) producerea, procurarea, comercializarea şi deţinerea curselor
de orice fel destinate capturării sau uciderii vânatului, fără aprobarea
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;
u) nerespectarea prevederilor referitoare la vânătoare cuprinse în
planurile de management şi în regulamentele ariilor naturale protejate,
altele decât cele aflate în categoriile pe suprafeţele cărora nu se
constituie fonduri de vânătoare;
v) distrugerea materialelor de conştientizare privind fauna de
interes cinegetic şi vânătoarea, a indicatoarelor pentru orientarea în
fondurile de vânătoare;
w) deranjarea exemplarelor de faună de interes cinegetic în
scopul fotografierii sau filmării, în afara traseelor turistice sau a căilor de
comunicaţie.
(2) Prin derogare de la prevederile alin.(1) lit.b), este permis
păşunatul vitelor mari dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele
condiţii:
a) suprafeţele pe care se păşunează sunt suprafeţe în care
arboretele rezultate prin regenerare naturală au vârsta mai mare de 15 ani
sau suprafeţe pe care plantaţiile realizate au starea de masiv încheiată şi
înălţime mai mare de 3 metri;
b) nu există păşune comunală.
(3) În situaţiile prevăzute la alin.(2), păşunatul este permis cu
acordul scris al gestionarului.
(4) Pentru asigurarea scopului prevăzut la alin.(1), gestionarii
fondurilor de vânătoare sunt obligaţi să predea exemplarele din speciile
de faună cinegetică găsite, rănite sau bolnave în fondurile de vânătoare
pe care le gestionează, staţionarului care funcţionează în cadrul regiunii
de dezvoltare economică.
(5) Pentru situaţiile prevăzute la alin.(4), gestionarilor fondurilor
de vânătoare din care provin exemplarele predate la staţionare nu li se
reduc cotele de recoltă aprobate.
CAPITOLUL IV
Exercitarea vânătorii
Art. 24. – Vânătoarea este permisă la speciile de interes
cinegetic, în condiţiile, în locurile, în perioadele şi cu mijloacele stabilite
potrivit prezentei legi.
Art. 25. – Speciile de interes cinegetic sunt prevăzute în anexele
nr.1 şi 2.
Art. 26. – (1) Perioadele în care se poate practica vânătoarea
sunt precizate în anexa nr.1.
(2) În situaţii de excepţie, motivate de menţinerea biodiversităţii
faunei sălbatice şi de păstrarea echilibrului ecologic, bazate pe cercetări
ştiinţifice, administratorul, împreună cu autoritatea publică centrală care
răspunde de protecţia mediului, propun restrângerea sau extinderea
perioadei de vânătoare la unele specii de interes cinegetic.
Art. 27. – (1) Vânătoarea se exercită numai de către vânători,
care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii:
a) posedă permis de vânătoare cu arma;
b) posedă autorizaţii eliberate de gestionar în limitele cotei de
recoltă şi ale reglementărilor tehnice privind organizarea şi practicarea
vânătorii;
c) posedă documente care atestă dreptul titularului de a purta şi
folosi arme destinate pentru vânătoare, eliberate în condiţiile legii;
d) posedă asigurare obligatorie împotriva accidentelor.
(2) Vânătoarea cu şoimi se va reglementa printr-o lege specială.
Art. 28. – (1) Permisele de vânătoare prevăzute la art.27 pot fi:
a) permanente;
b) temporare.
(2) Permisele de vânătoare permanente se tipăresc, se înseriază,
se gestionează şi se eliberează cetăţenilor cu domiciliul sau reşedinţa în
România, de către organizaţiile vânătoreşti care au în gestiune fonduri
de vânătoare, conform modelului aprobat de autoritatea publică centrală
care răspunde de silvicultură.
(3) Condiţiile pe care un solicitant trebuie să le îndeplinească,
cumulativ, pentru a se încadra în una dintre categoriile prevăzute la
alin.(2) sunt următoarele:
a) vârsta minimă de 18 ani;
b) a efectuat un an de stagiatură sub îndrumarea organizaţiei
vânătoreşti care gestionează cel puţin un fond de vânătoare, la care
solicită să fie înscris;
c) a luat parte la minimum o instruire practică într-un poligon de
tir;
d) a fost declarat admis la examenul organizat pentru obţinerea
permisului de vânătoare permanent, susţinut în faţa unei comisii mixte,
constituită din reprezentanţii autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură şi ai asociaţiilor, uniunilor sau federaţiilor naţionale de profil
recunoscute la nivel naţional şi internaţional şi înfiinţate prin lege;
e) în ultimii 3 ani nu a săvârşit fapte care sunt încadrate ca
infracţiuni, conform prezentei legi.
(4) Permisul de vânătoare temporar se eliberează de către
organizaţiile vânătoreşti, la cererea:
a) apatrizilor cu domiciliul în străinătate care în ţara de
domiciliu sunt vânători şi dacă sunt veniţi în România pentru acţiuni de
vânătoare, dacă în ţara de unde vin aceştia vânătorii români pot practica
vânătoarea numai pe baza unei licenţe emise de autorităţile competente;
b) cetăţenilor străini care în ţara de domiciliu sunt vânători şi
dacă sunt veniţi în România pentru acţiuni de vânătoare, dacă în ţara de
unde vin aceştia vânătorii români pot practica vânătoarea numai pe baza
unei licenţe emise de autorităţile competente.
(5) Regulamentul pentru preschimbarea permiselor de vânătoare
aflate în uz şi pentru obţinerea permiselor de vânătoare în condiţiile
prezentei legi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(6) Examenul pentru obţinerea calităţii de vânător se
organizează anual, pe judeţe, în conformitate cu regulamentul aprobat
prin hotărâre a Guvernului.
Art. 29. – Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care au
calitatea de vânători în ţara de domiciliu, atestată prin document specific
ţării respective, au dreptul de a practica vânătoarea în România, dacă
îndeplinesc condiţiile prevăzute la art.27 lit.b), c) şi d).
Art. 30. – (1) Permisul de vânătoare se anulează dacă posesorul
lui a săvârşit o faptă sancţionată ca infracţiune de prezenta lege.
(2) Anularea permisului de vânătoare se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea a III-a.
Art. 31. – (1) Autorizaţiile de vânătoare sunt:
a) individuale;
b) colective.
(2) Formularele autorizaţiilor de vânătoare, individuale sau
colective, sunt documente cu regim special, emise şi înseriate de
administrator, conform modelului şi reglementărilor emise de acesta.
(3) Documentele prevăzute la alin.(1) pot fi obţinute şi folosite
de gestionari, în condiţiile stabilite prin reglementările referitoare la
organizarea şi practicarea vânătorii.
(4) Autorizaţia de vânătoare eliberată de gestionar dă dreptul
titularului acesteia de a vâna exemplarele pentru care a fost eliberată
autorizaţia pe terenurile incluse în fondul de vânătoare respectiv,
indiferent de categoria de proprietate şi de proprietarul acestora.
Art. 32. – Prin excepţie de la prevederile art.27, pot exercita
vânătoarea numai pe bază de autorizaţii de vânătoare eliberate de
gestionar, următoarele categorii de persoane:
a) elevii şi studenţii din unităţile de învăţământ abilitate, în care
se studiază ca disciplină, în cadrul programului de instruire, vânatul şi
vânătoarea, pe fondurile de vânătoare gestionate de acestea;
b) personalul tehnic de vânătoare, angajat al gestionarilor
fondurilor de vânătoare, dar numai în limita atribuţiilor de serviciu pe
fondurile de vânătoare ale gestionarului.
Art. 33. – (1) Vânătoarea se practică cu:
a) câini din rasele admise la vânătoare;
b) gonaşi;
c) arme de foc de vânătoare;
d) capcane autorizate, definite de prezenta lege.
(2) Caracteristicile mijloacelor prevăzute la alin.(1) lit.d) se
stabilesc prin ordin al conducătorului administratorului.
Art. 34. – În terenurile neincluse în fondurile de vânătoare,
recoltarea exemplarelor din speciile de interes cinegetic, dacă este
necesară, se realizează de către un gestionar, pe bază de contract de
prestări servicii încheiat în condiţiile legii, după caz, cu consiliul local
sau cu administraţia ariei protejate.
Art. 35. – (1) Vânătoarea în parcurile naturale este permisă
numai în afara zonelor de conservare specială, care se constituie şi ca
zone de linişte pentru fauna de interes cinegetic, în limita cotei de
recoltă, avizată de către consiliile ştiinţifice ale parcurilor pentru fiecare
fond de vânătoare care se suprapune parţial sau total unui parc natural,
anterior aprobării acestora de către administrator şi cu respectarea
tuturor condiţiilor prevăzute în planurile de management şi în
regulamentele ariilor naturale protejate, prioritar vânătorilor care au
domiciliul în unităţile administrativ-teritoriale aflate, total sau parţial, în
parcul natural.
(2) Vânătoarea în rezervaţiile naturale de tip faunistic este
permisă numai la acele specii care nu fac obiectul protecţiei în aria
naturală protejată şi cu respectarea tuturor condiţiilor prevăzute în
planurile de management şi în regulamentul ariei naturale protejate.
(3) Vânătoarea în ariile de protecţie specială avifaunistică şi în
ariile speciale de conservare constituite în baza directivelor Uniunii
Europene, precum şi în celelalte categorii de arii naturale protejate de
interes naţional, altele decât cele menţionate anterior, se poate face
numai cu respectarea tuturor condiţiilor prevăzute în planurile de
management şi în regulamentele acestora.
(4) Hrănirea sau nădirea exemplarelor din speciile de interes
cinegetic la distanţe mai mici de 1 km la limita ariilor naturale protejate
neincluse în fondurile de vânătoare este interzisă.
Art. 36. – (1) Mistreţii care produc pagube culturilor agricole şi
silvice pot fi vânaţi la pândă şi în afara perioadei legale de vânătoare, pe
baza aprobării administratorului.
(2) Urşii, lupii, râşii, pisicile sălbatice, vidrele, nurcile şi
hamsterii se vânează în condiţiile legii speciale.
Art. 37. – Pentru acţiunile care se desfăşoară în conformitate cu
prevederile art.22 alin.(2) şi ale art.35 se eliberează autorizaţii de
capturare în scop ştiinţific sau autorizaţii de recoltare, după caz,
documente cu regim special, emise şi înseriate de administrator.
Art. 38. – (1) În afara perioadei legale de vânătoare, vânzarea,
cumpărarea şi transportul vânatului sunt interzise.
(2) Se exceptează de la prevederile alin. (1) vânatul congelat în
sezonul de vânătoare, precum şi cel împuşcat în condiţiile art. 36.
Art. 39. – În scopul exercitării vânătorii în condiţii de etică
vânătorească, de protecţie a faunei de interes cinegetic, sunt interzise:
a) depăşirea cotei de recoltă aprobate, la nivel de gestionar;
b) depăşirea numărului de piese aprobate pentru
recoltă/vânător/zi de vânătoare;
c) furnizarea de către gestionar de informaţii eronate referitoare
la nivelul populaţiei speciilor de faună de interes cinegetic, estimate la
nivelul fondului de vânătoare;
d) nerealizarea cotei de recoltă pentru vânatul sedentar, pe fond
de vânătoare, fără motive justificate;
e) vânătoarea pe alt fond de vânătoare decât cel pe care
vânătorul este autorizat să vâneze;
f) urmărirea vânatului rănit pe alt fond de vânătoare, fără
acordul gestionarului acestuia, ori trecerea pe un asemenea fond cu arma
de vânătoare altfel decât neînchisă în toc, şi în afara căilor de
comunicaţie;
g) accesul cu arma pe teritoriul rezervaţiilor ştiinţifice,
parcurilor naţionale, siturilor patrimoniului natural universal şi zonelor
umede de importanţă internaţională şi în zonele de conservare specială a
parcurilor naturale, fără acordul scris al structurii de administrare a ariei
protejate;
h) utilizarea steguleţelor şi gardurilor pentru dirijarea
exemplarelor din speciile de interes cinegetic, precum şi a detectoarelor
de animale;
i) vânarea cerbilor, căpriorilor, caprelor negre, muflonilor,
mistreţilor şi urşilor, prin utilizarea altor cartuşe decât a celor cu
proiectile unice, ale căror caracteristici sunt prevăzute prin
reglementările tehnice emise de administrator;
j) vânarea iepurilor, fazanilor sau potârnichilor la hrănitori ori
de la apusul până la răsăritul soarelui;
k) vânarea cerbilor, căpriorilor şi caprelor negre la hrănitori, la
sărării, la goană sau cu câini gonitori;
l) vânarea urşilor la nadă sau la bârlog; este permisă vânătoarea
la nadă a exemplarelor de urs care produc pagube, cu aprobarea
administratorului şi a autorităţii publice centrale care răspunde de
protecţia mediului;
m) vânarea păsărilor de baltă în apropierea gurilor de apă pe
timp de îngheţ, dacă suprafaţa liberă a apei nesituată la gura de apă este
îngheţată pe mai mult de 70%;
n) vânarea puilor nezburători ai păsărilor de interes cinegetic;
o) folosirea la vânătoare a armelor semiautomate cu mai mult de
două cartuşe în magazie, a armelor care au calibrul necorespunzător
pentru specia pentru care este autorizată acţiunea de vânătoare sau a
celor la care percuţia cartuşului se realizează pe ramă;
p) utilizarea ca atrape a animalelor vii, orbite sau mutilate, a
chemătorilor electronice, a oglinzilor şi a altor obiecte orbitoare;
q) utilizarea surselor luminoase artificiale, a dispozitivelor
pentru iluminarea ţintelor, a dispozitivelor de ochire cuprinzând
convertizoare sau amplificatoare electronice de imagine pentru tirul de
noapte;
r) urmărirea sau hăituirea exemplarelor din fauna de interes
cinegetic cu autovehicule sau cu ambarcaţiuni a căror viteză de
deplasare este mai mare de 5 km/h, precum şi exercitarea vânătorii din
autovehicule;
s) gazarea şi afumarea vizuinelor, fără aprobarea autorităţii
publice centrale care răspunde de protecţia mediului;
ş) utilizarea odorivectorilor, cu excepţia cercetării ştiinţifice,
fără aprobarea administratorului;
t) comercializarea, de către persoane fizice, a vânatului, a cărnii
de vânat, a diferitelor produse de vânat sau a trofeelor de vânat;
ţ) fabricarea, comercializarea, deţinerea sau utilizarea alicelor cu
diametrul mai mare de 5 mm;
u) vânătoarea în zonele de conservare specială ale parcurilor
naturale care se asimilează zonelor de protecţie pentru vânat;
v) vânătoarea în rezervaţiile naturale a speciilor care fac
obiectul protecţiei în aria naturală protejată;
w) vânătoarea în ariile naturale protejate, altele decât cele
neincluse în fondurile de vânătoare, practicată fără respectarea
prevederilor planurilor de management şi a regulamentelor ariilor
respective în ceea ce priveşte vânătoarea;
x) utilizarea curentului electric, a aparaturii electronice capabile
să ucidă, a explozibililor, a curselor şi a capcanelor neautorizate, a
otrăvurilor, a narcoticelor şi a armelor neomologate sau neautorizate
pentru vânătoare în România;
y) părăsirea fondului de vânătoare fără ca vânatul recoltat, în
baza autorizaţiei de vânătoare individuale, să fie crotaliat, iar numărul
crotaliei să fie trecut în autorizaţia de vânătoare.
Art. 40. – (1) Vânatul sau exemplarele din speciile de faună de
interes cinegetic dobândite în condiţiile prezentei legi se valorifică, după
caz, de: gestionar, consiliul local sau administraţia ariei naturale
protejate.
(2) Sumele rezultate din valorificarea prevăzută la alin.(1) de
către consiliile locale sau de către administraţiile ariilor protejate se fac
venit la bugetul de stat.
(3) Vânatul rezultat în urma unor acţiuni ilegale, precum şi
exemplarele din fauna de interes cinegetic găsite moarte, aparţin, după
caz:
a) gestionarului, dacă acestea sunt găsite pe fonduri de
vânătoare şi se încadrează în cota de recoltă aprobată;
b) statului, dacă acestea sunt găsite în suprafeţe situate în
perimetrul construit sau împrejmuit din intravilanul localităţilor sau în
arii protejate, neincluse în fondurile de vânătoare sau dacă cota de
recoltă a fost realizată pentru cele din fondurile de vânătoare.
(4) Exemplarele care se regăsesc în situaţia prevăzută la alin.(3)
lit.a) diminuează cota de recoltă în mod corespunzător.
(5) Coarnele lepădate de cervide găsite pe fondurile de
vânătoare aparţin gestionarilor.
CAPITOLUL V
Răspunderi şi sancţiuni
Art. 41. – Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage după sine
răspunderea contravenţională, civilă sau penală, după caz.
Art. 42. – (1) Constituie infracţiune de braconaj şi se pedepseşte
cu închisoare de la 3 la 7 ani sau cu amendă de la 5.000 lei la 25.000 lei:
a) vânătoarea fără permis şi fără autorizaţie de vânătoare legală;
b) vânătoarea prin folosirea ogarilor sau a metişilor de ogari;
c) emiterea de autorizaţii de vânătoare prin care se depăşeşte
cota de recoltă aprobată pentru fiecare gestionar;
d) vânarea speciilor de vânat strict protejate în alte condiţii
decât cele legale;
e) vânătoarea în zonele de conservare specială ale parcurilor
naturale;
f) vânătoarea în rezervaţiile de tip faunistic a speciilor care fac
obiectul protecţiei în aria naturală protejată;
g) vânătoarea în ariile de protecţie specială avifaunistică şi în
ariile speciale de conservare constituite în baza directivelor Uniunii
Europene, precum şi în celelalte arii naturale protejate de interes
naţional, altele decât cele aflate în categoriile pe suprafeţele cărora nu se
constituie fonduri de vânătoare, fără respectarea tuturor prevederilor
referitoare la vânătoare, cuprinse în planurile de management şi în
regulamentele acestora;
h) urmărirea vânatului rănit pe alt fond de vânătoare, fără
acordul gestionarului acestuia, ori trecerea pe un asemenea fond, cu
arma de vânătoare, în afara căilor de comunicaţie;
i) vânătoarea pe alt fond de vânătoare decât cel pe care
vânătorul este autorizat să vâneze;
j) vânarea în afara perioadelor în care este permisă vânătoarea la
specia respectivă, conform anexelor nr. 1 şi 2 la prezenta lege;
k) vânătoarea prin utilizarea pe timp de noapte a autovehiculelor
sau a dispozitivelor care permit ochirea şi tragerea pe întuneric;
l) vânătoarea din elicopter, precum şi din ambarcaţiuni cu motor
în mişcare;
m) vânătoarea prin utilizarea substanţelor chimice toxice
folosite în combaterea dăunătorilor vegetali şi animali ai culturilor
agricole sau silvice, ce provoacă intoxicarea sau moartea faunei de
interes cinegetic;
n) vânarea urşilor la nadă sau la bârlog, fără aprobarea
administratorului şi a autorităţii publice centrale care răspunde de
protecţia mediului;
o) vânătoarea asupra puilor nezburători ai păsărilor de interes
cinegetic;
p) vânătoarea cu exemplare de şoimi, altfel decât prevede legea
specială;
q) vânătoarea prin utilizarea curentului electric, a explozibililor,
a otrăvurilor, a narcoticelor, a aparaturii electronice capabile să ucidă, a
laţurilor, precum şi a oricăror alte capcane neautorizate, a armelor, altfel
decât ţinute în mână şi a altor arme decât cele autorizate sau omologate,
după caz, pentru vânătoare în România.
(2) Faptele prevăzute la alin.(1) se pedepsesc cu închisoare de la
3 la 10 ani, dacă au fost săvârşite:
a) de două sau mai multe persoane împreună;
b) de o persoană cu atribuţii de serviciu sau atribuţii publice în
domeniul vânătorii, precum şi de reprezentanţii persoanelor juridice care
au în obiectul de activitate ocrotirea vânatului sau vânătoarea;
c) în rezervaţii cinegetice;
d) vânătoarea de la apusul până la răsăritul soarelui, cu excepţia
speciilor de vânat la care vânătoarea este permisă în acest interval,
conform reglementărilor privind organizarea şi practicarea vânătorii.
Art. 43. – Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare
de la un an la 5 ani sau cu amendă de la 5.000 lei la 15.000 lei accesul cu
arma, chiar şi purtată în toc, pe teritoriul rezervaţiilor ştiinţifice,
parcurilor naţionale, siturilor patrimoniului natural universal, a zonelor
umede de interes internaţional şi a zonelor de conservare specială din
cadrul parcurilor naturale, în afara cazurilor în care există acordul scris
al structurii de administrare a ariei naturale protejate.
Art. 44. – Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare
de la un an la 5 ani sau cu amendă de la 15.000 lei la 30.000 lei:
a) scoaterea din ţară a trofeelor medaliabile de vânat sau a
faunei vii de interes cinegetic, fără respectarea dispoziţiilor legale.
Evaluarea trofeelor se face în conformitate cu reglementările Consiliului
Internaţional al Vânătorii şi Conservării Vânatului (C.I.C.);
b) transportul vânatului, dobândit în condiţiile art.42;
c) eliberarea şi folosirea permiselor sau a autorizaţiilor de
vânătoare, în alte condiţii decât cele prevăzute la art.27-29 şi 31;
d) eliberarea de autorizaţii pentru vânătoare în rezervaţii
cinegetice, fără aprobarea administratorului.
Art. 45. – Fapta persoanei care are calitatea de reprezentare a
gestionarului, prin care pricinuieşte pagube faunei de interes cinegetic pe
care o gestionează, în sensul prevederilor art.14 alin.(2) referitoare la
noţiunea de prejudiciu, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu amendă
de la 20.000 lei la 40.000 lei şi, ca pedeapsă complementară, anularea
licenţei acordate conform prezentei legi.
Art. 46. – (1) Bunurile care au servit la săvârşirea infracţiunilor
prevăzute la art.42-44, inclusiv mijloacele de transport, se confiscă.
(2) Trofeele de vânat şi vânatul care fac obiectul infracţiunilor
prevăzute la art.42-44 se confiscă.
Art. 47. – Permisul de vânătoare al celui care a săvârşit una
dintre faptele prevăzute la art.42 şi 43 se retrage şi se anulează, în
condiţiile legii.
Art. 48. – (1) Constituie contravenţii următoarele fapte şi se
sancţionează după cum urmează:
a) vânătoarea fără asigurare împotriva accidentelor, cu amendă
de la 100 lei la 300 lei;
b) încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art.23 alin.(1) lit.d), f),
n), p) şi v) şi ale art.39 lit.ş), cu amendă de la 250 lei la 750 lei;
c) încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art.15 alin.(2), art.18,
art.23 alin.(1) lit.c), h), i), j), k), l) şi s), şi la art.39 lit.h), k), m), p) şi t),
cu amendă de la 500 lei la 1.500 lei;
d) încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art.15 alin.(5), art.23
alin.(1) lit.a), b), g), o), r), ş), t) şi w) şi art.39 lit.i), q), s), ţ), u) şi z), cu
amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei;
e) încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art.15 alin.(1), art.17
alin.(3), art.21, art.23 alin.(1) lit.e), q) şi ţ), art.35 alin.(4), art.38 alin.(1)
şi la art.39 lit.c) şi j), cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei.
(2) În toate cazurile, permisul de vânătoare al celui care a
săvârşit una dintre faptele prevăzute la alin.(1) va fi reţinut de către
agentul constatator şi va fi transmis imediat unităţii care l-a emis.
Art. 49. – Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor
se fac de către personalul salariat cu atribuţii de ocrotire a vânatului din
cadrul persoanelor juridice care gestionează fonduri de vânătoare, de
personalul structurilor de administrare a ariilor naturale protejate, de alt
personal de specialitate, împuternicit, în acest scop, de către
conducătorul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură,
precum şi de lucrătorii anume desemnaţi de Ministerul Administraţiei şi
Internelor.
Art. 50. – (1) Persoanele împuternicite să constate
contravenţiile prevăzute la art.48, sunt asimilate, în exercitarea
atribuţiilor ce decurg din împuternicire, personalului care îndeplineşte o
funcţie ce implică exerciţiul autorităţii publice.
(2) Procesele-verbale încheiate de persoanele prevăzute la
alin. (1) se trimit, în termen de maximum 5 zile, unităţii de care aparţine
agentul constatator.
Art. 51. – (1) Cuantumul despăgubirilor pentru pagubele
produse faunei cinegetice prin fapte ce constituie infracţiuni sau
contravenţii, în sensul prezentei legi, se stabileşte potrivit anexelor nr.1
şi 2.
(2) În cazul în care daunele produse fondului cinegetic
determină reducerea cotei de recoltă, despăgubirile se încasează de către
gestionarii fondurilor de vânătoare, direct sau prin intermediul direcţiilor
generale ale finanţelor publice.
(3) Despăgubirile încasate de gestionarii fondurilor de vânătoare
sunt utilizate şi distribuite după cum urmează:
a) 75% se reţin de către gestionarii care le încasează pentru
gospodărirea vânatului;
b) 25% se achită de către gestionarii care le încasează agenţilor
constatatori.
(4) În cazul în care daunele produse faunei cinegetice nu
determină reducerea cotei de recoltă, despăgubirile se încasează de către
administrator, prin intermediul structurilor teritoriale sau al direcţiilor
generale ale finanţelor publice.
(5) Despăgubirile încasate de administrator sunt utilizate şi
distribuite după cum urmează:
a) 75% se virează la bugetul de stat;
b) 25% se achită agenţilor constatatori.
Capitolul VI
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 52. – Animalele sălbatice din intravilanul localităţilor, din
ariile protejate de tip faunistic, din grădinile zoologice, din centre de
reabilitare, din sanctuare, cele deţinute sau folosite legal în scopuri
artistice, precum şi cele din crescătoriile de vânat autorizate şi din
complexurile de vânătoare nu sunt supuse dispoziţiilor prezentei legi.
Art. 53. – (1) Reactualizarea delimitării fondului cinegetic al
României în fonduri de vânătoare se face în condiţiile prezentei legi, de
către administrator, în termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a
prezentei legi.
(2) În situaţia în care, în urma reactualizării prevăzute la
alin.(1), fondurile de vânătoare existente la intrarea în vigoare a
prezentei legi îşi modifică limitele, fondul de vânătoare se consideră
nemodificat dacă, după reactualizare, în suprafaţa lui se regăseşte mai
mult de 50% din suprafaţa fondului de vânătoare existent anterior
reactualizării.
Art. 54. – Studiile prevăzute la art.17 alin. (2) vor fi întocmite
de actualii gestionari, în maximum un an de la publicarea prezentei legi.
Art. 55. – Bunurile patrimoniale ale vechilor deţinători,
existente pe fondurile de vânătoare, se pot prelua, prin cumpărare, de
noii deţinători, pe baza protocoalelor încheiate în acest scop, în
condiţiile stabilite între părţi.
Art. 56. – (1) În scopul administrării şi gestionării fondului
cinegetic într-o concepţie unitară, autoritatea publică centrală care
răspunde de silvicultură elaborează şi aprobă, cu avizul consultativ al
Consiliului Naţional de Vânătoare, în condiţiile prezentei legi,
regulamente, instrucţiuni şi reglementări tehnice.
(2) Actuala strategie cinegetică şi actualele regulamente,
instrucţiuni şi norme tehnice privind vânatul şi vânătoarea, emise în baza
Legii fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr.103/1996,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, rămân în vigoare
până la revizuirea acestora în concordanţă cu reglementările
internaţionale la care statul român este parte, dar nu mai târziu de 2 ani
de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Art. 57. – (1) Valorile de despăgubire sunt stabilite în euro şi se
achită în lei, la cursul oficial de la data achitării.
(2) Pentru fapta prevăzută la art.45, valoarea despăgubirilor se
stabileşte pe cale civilă.
(3) Valorile de despăgubire prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 sunt
aplicabile în cazurile în care prin faptele săvârşite a fost diminuată,
cantitativ sau calitativ, populaţia faunei de interes cinegetic din fondurile
de vânătoare în afara cotei de recoltă sau a fost diminuată populaţia
faunei de interes cinegetic existentă în terenurile prevăzute ca excepţii
la art.1 lit.j).
(4) În cazurile în care prin fapte de braconaj a fost diminuată,
cantitativ sau calitativ, populaţia faunei de interes cinegetic din fondurile
de vânătoare, prejudiciul produs diminuează cota de recoltă stabilită
pentru specia/speciile respective pentru fondul de vânătoare.
(5) Dacă prin fapte de braconaj a fost diminuată, cantitativ sau
calitativ, populaţia faunei de interes cinegetic după realizarea integrală a
cotei de recoltă pentru fondul de vânătoare unde a fost săvârşită fapta,
prejudiciul este produs statului român şi pentru calculul despăgubirilor
se aplică cuantumul prevăzut în anexele nr. 1 şi 2.
Art. 58. – (1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la
data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Anexele nr.1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta lege.
(3) La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă Legea
fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr.103/1996, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.328 din 17 mai 2002, cu
modificările şi completările ulterioare.
(4) Contractele de gestionare a fondurilor de vânătoare,
existente la data intrării în vigoare a prezentei legi, rămân valabile până
la data încetării raporturilor contractuale.
Acest proiect de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor în
şedinţa din 17 octombrie 2006, cu respectarea prevederilor articolului 76
alineatul (1) din Constituţia României, republicată.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
Miron Tudor Mitrea
Anexa 1
FAUNA SĂLBATICĂ
de interes vânătoresc, la care vânarea este permisă,
perioadele de vânare şi cuantumul despăgubirilor în cazul unor fapte ilicite
Valoarea de despăgubire
Denumirea speciei Perioada de vânare (în Euro) în perioada
Admisă Interzisă
A. MAMIFERE
1. Bizamul (Ondatra zibethica) 1 septembrie - 15 aprilie 80 160
2. Capra neagră (Rupicapra rupicapra)
- exemplar de trofeu
- exemplar de selecţie
15 octombrie – 15 decembrie
1 septembrie - 15 decembrie
8 000
8 000
16 000
16 000
3. Căpriorul (Capreolus capreolus)
- mascul
- femelă
15 mai - 15 octombrie
1 septembrie – 15 februarie
2 500
2 000
5 000
4 000
4. Cerbul comun (Cervus elaphus)
- mascul de trofeu
- mascul de selecţie
- femelă şi viţel
10 septembrie – 15 noiembrie
1 septembrie- 15 decembrie
1 septembrie – 15 februarie
6 000
6 000
4 000
12 000
12 000
8 000
5. Cerbul lopătar (Dama dama)
- mascul de trofeu
- mascul de selecţie
- femelă şi viţel
10 octombrie - 1 decembrie
1 septembrie - 15 decembrie
1 septembrie - 15 februarie
3 000
3 000
2 000
6 000
6 000
4 000
6. Căinele enot (Nyctereutes
prociynoides)
15 septembrie - 31 martie 60 120
7. Dihorul comun (Putorius sp.) 15 septembrie - 31 martie 30 60
8. Hermelina (Mustela erminea) 15 septembrie - 31 martie 30 60
9 Iepurele de cămp (Lepus europaeus) 1 noiembrie - 31 ianuarie 150 300
10. Iepurele de vizuină (Oryctolagus
cuniculus)
1 noiembrie - 31 ianuarie 100 400
11. Jderul (Martes sp.) 15 septembrie - 31 martie 200 400
12. Marmota (Marmota marmota) 15 septembrie - 31 octombrie 300 600
13. Mistreţul (Sus scrofa) 1 august – 15 februarie 1 000 2 000
14. Muflonul (Ovis aries musimon) 15 septembrie - 15 decembrie 4 000 8 000
15. Nevăstuica (Mustela nivalis) 15 septembrie - 31 martie 100 200
16. Şacalul (Canis aureus) 1 iulie – 31 martie 80 160
17. Viezurele (Meles meles) 1 august - 31 martie 100 200
18. Vulpea (Vulpes vulpes) Tot anul 50 -
B. PĂSĂRI
1. Becaţina comună (Gallinago
gallinago)
15 septembrie - 28 februarie 55 135
2. Cioara grivă (Corvus corone cornix) Tot anul 10 -
3. Cioara de semănătură (Cornus
frugilegus)
15 august - 15 martie 10 70
4. Cocoşar (Turdus pilaris) 1 septembrie - 28 februarie 27 75
5. Cocoşul-de-munte (Tetrao urogallus) 15 aprilie - 14 mai 1350 2700
6. Cormoranul mare (Phalacrocorax
carbo)
1 septembrie – 28 februarie 80 270
7. Coţofana (Pica pica) Tot anul 10 -
8. Fazanul (Phasianus colchicus) 1 octombrie - 15 martie 35 70
9. Ferestraşul mare (Mergus merganser) 1 septembrie – 28 februarie 135 400
10. Ferestraşu1 moţat (Mergus serrator) 1 septembrie – 28 februarie 135 400
11. Gaiţa (Garrulus glandarius) 1 septembrie – 28 februarie 27 135
12. Găinuşa de baltă (Gallinula
chloropus)
1 septembrie – 28 februarie 27 50
13. Gâsca de vară (Anser anser
rubrirostris)
1 septembrie – 28 februarie 55 275
14. Gârliţa mare (Anser albifrons) 1 septembrie- 28 februarie 55 275
15. Graurul (Sturnus vulgaris) 1 septembrie - 28 februarie 15 55
16. Guguştiucul (Streptopelia decaocto) 1 septembrie - 28 februarie 27 80
17. Lişita (Fulica atra) 1 septembrie - 28 februarie 27 110
18. Porumbelul gulerat (Columba
palumbus)
1 septembrie - 28 februarie 27 80
19. Porumbelul de scorbură (Co!umba
oenas)
1 septembrie - 28 februarie 55 140
20. Potârnichea (Perdix perdix) 15 septembrie -31 decembrie 55 220
21. Prepeliţa (Coturnix coturnix) 15 august - 31 decembrie 27 80
22. Raţa mare (Anas platyrhynchos) 1 septembrie - 28 februarie 55 110
23. Raţa mică (Anas crecca) 1 septembrie - 28 februarie 55 110
24. Raţa fluierătoare (Anas penelope) 1 septembrie - 28 februarie 55 110
25. Raţa cu cap castaniu (Aythya ferina) 1 septembrie - 28 februarie 55 110
26. Raţa moţată (Aythya fuligula) 1 septembrie - 28 februarie 55 110
27. Raţa sunătoare (Bucephala
clangula)
1 septembrie - 28 februarie 55 110
28. Raţa lingurar (Anas clypeata) 1 septembrie - 28 februarie 55 110
29. Raţa suliţar (Anas acuta) 1 septembrie - 28 februarie 65 130
30. Raţa cârâitoare (Anas
querquedula)
1 septembrie - 28 februarie 65 130
31. Raţa cu cap negru (Aythya
marila)
1 septembrie - 28 februarie 65 130
32. Sitarul de pădure (Scolopax
rusticola)
15 septembrie- 15 aprilie 55 110
33. Sitarul de mal (Limosa limosa) 1 septembrie – 28 februarie 25 30
34. Stăncuta (Corvus monedula) 15 iulie- 15 martie 27 75
35. Sturzul de vâsc (Turdus viscivorus) 1 septembrie - 28 februarie 27 75
36. Sturzul cântător (Turdus philomelos) 1 septembrie - 28 februarie 27 75
37. Sturzul viilor (Turdus iliacus) 1 septembrie - 28 februarie 27 75
38. Turturica (Streptopelia turtur) 1 septembrie - 28 februarie 27 75
Anexa 2
FAUNĂ SĂLBATICĂ
de interes vânătoresc la care vânarea este interzisă,
precum şi cuantumul despăgubirilor în cazul unor fapte ilicite
Nr.crt. Denumirea
Valoarea de
despăgubire
(în Euro)
A. MAMIFERE
1. Castorul (Castor fiber) 6 000
2. Elanul (Alces alces) 20 000
3. Hamsterul/Hârciogul (Cricetus cricetus) 100
4. Lupul (Canis lupus) 1 000
5. Nurca (Lutreola lutreola) 200
6. Pisica sălbatică (Felix silvestris) 200
7. Râsul (Lynx lynx) 2 000
8. Ursul (Ursus arctos) 40 000
9. Vidra (Lutra lutra) 2 000
10. Zimbrul (Bison bonasus) 30 000
B.PĂSĂRI
1. Acvila-de-câmp (Aquila heliaca) 2700
2. Acvila-de-munte (Aquila chrysa'tos) 2700
3. Acvila-de-stepă (Aquila rapax orientalis) 1350
4. Acvila-mică (Hieraatus pennatus) 1350
5. Acvila-ţipătoare-mica (Aquila pomarina) 1350
6. Acvila-ţipătoare-mare (Aquila clanga) 1350
7. Acvila-porumbacă (Hieraa'tus fasciatus) 540
8. Alunarul (Nucifraga caryocatactes) 80
9. Auşelul (Regulus sp.) 27
10. Barza-albă (Ciconia ciconia) 270
11. Barza-neagră (Ciconia nigra) 410
12. Bătăuş (Philomachus pugnax) 220
13. Becaţina mică (Lymnocryptes minimus) 135
14. Becaţina-mare (Gallinago media) 135
15. Boicuş (Remiz pendulinus) 27
16. Botgros (Coccothraustes coccothraustes) 80
17. Brumăriţa (Prunnela sp.) 27
18. Bufniţa (Bubo bubo) 1350
19. Buhaiul-de-baltă (Botaurus stellaris) 540
20. Capântortură (Jynx torquilla) 135
21. Caprimulgul (Caprimulgus europaeus) 135
22. Călifarul-alb (Tadorna tadorna) 540
23. Călifarul-roşu (Tadorna ferruginea) 1350
24. Cănăraş (Serinus serinus) 27
25. Cânepar (Carduelis cannabina) 27
26. Chira (Sterna sp.) 160
27. Chirighiţa (Chlidonias sp.) 135
28. Ciocântors (Recurvirostra avosetta) 135
29. Cinghiţa-de-iarnă (Montifringilla nivalis) 55
30. Cinteza (Fringilla sp.) 27
31. Ciocănitoarea (Dendrocopos sp.; Picoides sp; Drycopus sp.) 135
32. Ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius) 270
33. Ciocârlanul (Galerida cristata) 80
34. Ciocârlia (Lullula sp.; Melanocorypha) 80
35. Ciocârlia de câmp (Alauda sp.; Calandrella sp.) 27
36. Ciocarlia urecheată (Eremophila alpestris) 80
37. Ciovlica (Glareola sp.) 270
38. Ciuful (Asio sp.) 270
39. Ciuvica (Glaucidium passerinium) 270
40. Ciuşu1 (Otus scops) 270
41. Cocorul-mare (Grus grus) 540
42. Cocorul-mic (Anthropoides virgo) 540
43. Cocoşul-de-mesteacăn (Lyrurus tetrix) 1350
44. Codalbul (Haliaeetus albicilla) 2700
45. Codobatura (Motacilla sp.) 27
46. Codroşul (Phoenicurus sp.) 27
47. Cojoaica (Certhia sp.) 27
48. Corbul (Corvus corax) 135
49. Corcodelul mic (Tachzbaptus ruficollis) 55
50. Corcodelul mare (Podiceps cristatus) 55
51. Corcodelul cu gât negru (Podiceps nigricolis) 135
52. Corcodelul cu gât ruşu (Podiceps griseigena) 270
53. Cormoranul-mic (Phalacrocorax pygmaeus) 410
54. Cresteţul (Porzano sp.) 80
55. Cârsteiul-de-baltă (Rallus aquaticus) 55
56. Cârsteiul-de-câmp (Crex crex) 410
57. Cucul (Cuculus canorus) 135
58. Cucuveaua (Athene noctua) 270
59. Cufundarul (Gavia artica) 135
60. Cufundarul mic (Gavia stellata) 135
61. Cufundarul-mare (Gavia immer) 150
62. Culicul mare (Numenius arquata) 270
63. Culicul mic (Numenius phaeopus) 270
64. Culicul cu cioc subţire (Nemenius tenuirostris) 2700
65. Drepnea (Apus sp.) 55
66. Dropia (Otis tarda) 2700
67. Dumbrăveanca (Coracias garrulus) 270
68. Egreta-mare (Egretta alba) 270
69. Egreta-mică (Egretta garzetta) 135
70. Eiderul (Somateria mollissima) 405
71. FerestraşuI-mic (Mergus albellus) 135
72. Fâsa (Anthus sp.) 27
73. Flamingul (Phoenicopterus ruber) 270
74. Florinte (Carduelis chloris) 27
75. Fluierarul de munte (Actitis hypoleucos) 55
76. Fluierarul sur (Xenus cinereus) 55
77. Fluierarul (Tringa sp.) 55
78. Fluturaş de stâncă (Trichodroma muraria) 270
79. Forfecuta (Loxia sp.) 55
80. Frunzăriţa (Hippolais sp.) 27
81. Fugaciul (Calidris sp.) 55
82. Furtunarul (Puffinus puffinus) 55
83. Gaia-neagră (Milvus migrans) 1350
84. Gaia-roşie (Milvus milvus) 1350
85. Ghionoaia (Picus sp.) 135
86. Gârliţa mică (Anser erythropus) 1350
87. Gâsca de semănătură (Anser fabalis fabalis) 410
88. Gâsca mică de semănătură (Anser fabalis rossicus) 410
89. Gâsca cu cioc scurt (Anser fabalis brachyrhynchus) 410
90. Gâsca-cu-gât-roşu (Branta ruficollis) 1350
91. Gâsca neagră (Branta bernicla) 410
92. Grangurul (Oriolus oriolus) 110
93. Greluşelul (Locustella sp.) 27
94. Guşă-vânătă (Luscinia sp.) 27
95. Heretele (Circus sp.) 270
96. Hoitar (Neophron percnopterus) 2700
97. Huhurezul (Strix sp.) 270
98. Ieruncă (Bonasa bonasia) 540
99. Inăriţă (Carduelis sp.) 27
100. Lăcarul (Acrocephalus sp.) 27
101. Lăcustarul (Sturnus roseus) 55
102. Lăstunul (Delichon sp.; Riparia sp.; Hirundo sp.) 27
103. Lebăda-de-vară (Cygnus olor) 270
104. Lebăda-de-iarnă (Cygnus cygnus) 540
105. Lebăda-mică (Cygnus columbianus) 540
106. Lopătarul (Platalea leucorodia) 270
107. Lupul-de-mare (Stercorarius sp.) 135
108. Măcăleandru (Erithacus rubecula) 27
109. Mărăcinarul (Saxicola sp.) 27
110. Mătăsarul (Bombycilla garrulus) 55
111. Mierla-gulerată (Turdus torquatus alpestris) 55
112. Mierla-neagră (Turdus merula) 27
113. Mierla-de-piatră (Monticola saxatilis) 135
114. Minuniţa (Aegolius funereus) 270
115. Mugurarul (Pyrrhu1a pyrrhu1a) 80
116. Mugurar roşu (Carpodacus erythrinus) 27
117. Muscarul (Ficedula sp.) 27
118. Nagâţ (Chettusia sp.) 135
119. Nagâţul (Vanellus vanellus) 80
120. Notatiţa (Phalaropus sp.) 55
121. Ochiul-boului (Troglodytes troglodytes) 27
122. Pasărea-ogorului (Burhinus oedicnemus) 270
123. Pasărea-omătului (Plectrophenax nivalis) 55
124. Păscărelul-negru (Cinclus sp.) 55
125. Pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus) 1350
126. Pelicanul cret (Pelecanus crispus) 1660
127. Pescăruş cu trei degete (Rissa tridactyla) 55
128. Pescăruşul-albastru (Alcedo athis) 55
129. Pescăriţa (Hydroprogne sp.; Gelochelidon sp.) 135
130. Pescăruşul (Larus sp.) 135
131. Piciorong (Himantopus himantopus) 135
132. Pietrarul (Oenanthe sp.) 27
133. Pietruşul (Arenaria interpres) 55
134. Pitulicea (Phylloscopus sp.) 27
135. Piţigoiul (Parus sp.) 27
136. Ploierul (Pluvialis sp.) 55
137. Presura (Enberiza sp.) 27
138. Prigoria (Merops apiaster) 55
139. Privighetoarea (Lusciniola sp.; Luscinia sp) 80
140. Prundaş de nămol (Limicola falcinellus) 55
141. Prundăraşul (Chradrius sp.) 55
142. Pupăza (Upupa epops) 55
143. Raţa-cu-cap-alb (Oxyura leucocephala) 540
144. Raţa cu ciuf (Netta rufina) 270
145. Raţa de gheţuri (Clangula hyemalis) 135
146. Raţa catifelată (Melanitta fusca) 135
147. Raţa neagră (Melanitta nigra) 135
148. Raţa roşie (Aythya nyroca) 540
149. Scatiu (Carduelis spinus) 27
150. Scoicarul (Haematopus ostralegus) 135
151. Sfrânciocul (Lanius sp.) 55
152. Silvia (Sylvia sp.) 27
153. Sitarul de mal nordic (Limosa lapponica) 270
154. Spârcaciul (Tetro tetrax) 1350
155. Sticletele (Carduelis sp.) 27
156. Stârcul-de-cireadă (Bubuleus ibis) 135
157. Stârcul-galben (Ardeola ralloides) 70
158. Stârcul-de-noapte (Nycticorax nycticorax) 135
159. Stârcul pitic (Ixobrychus minutus) 55
160. Stârcul-roşu (Ardea purpurea) 135
161. Stârcul cenuşiu (Ardea cinerea) 135
162. Striga (Tylo alba guttata) 540
163. Stufărica (Cettia cetti) 27
164. Şerparul (Circaetus circaetus gallicus) 540
165. Şoimul călător (Falco peregrinus) 1660
166. Şoimul de iarnă (Falco columbarius) 540
167. Şoimul dunărean (Falco cherrug) 2700
168. Şoimul rândunelelor (Falco subbuteo) 540
169. Şorecarul mare (Buteo rufinus) 540
170. Şorecarul încăltat (Buteo lagopus) 270
171. Şorecarul comun (Buteo buteo) 270
172. Ţicleanul (Sitta europaea) 27
173. Ţigănuşul (Plegadis falcinellus) 555
174. Uliganul-pescar (Pandion haliaetus) 540
175. Uliul (Accipiter sp.) 270
176. Vânturel de seară (Falco vespertinus) 1350
177. Vânturel mic (Falco naumanni) 1350
178. Vânturel roşu (Falco tinnunculus) 540
179. Viesparul (Pernis apivorus) 540
180. Vulturul-negru (Aegypius monachus) 2700
181. Vulturul-sur (Gyps fulvus) 2700
182. Zăganul (Gypaetus barbatus) 2700
 

Harta de acces

Advertisement
Advertisement
Advertisement