Skip to content

Dumbravita - Brasov Site  Natura 2000

Home arrow Articole de presa arrow Adevarul 02-10-2007 Natura 2000
Adevarul 02-10-2007 Natura 2000

Natura 2000 – programul de salvare a florei şi faunei din Europa

România este una dintre cele mai importante ţări în cadrul programului Natura 2000, pentru că include cinci regiuni biogeografice diferite. Potenţialele Situri de Importanţă Comunitară acoperă circa 13% din întreg teritoriul ţării noastre

Natura 2000 desemnează o reţea de zone de pe teritoriul Uniunii Europene, în cadrul căreia speciile rare sau vulnerabile de plante şi animale, precum şi habitatele acestora sunt protejate. Scopurile programului sunt păstrarea naturii în toată diversitatea ei actuală şi promovarea activităţilor economice care nu dăunează biodiversităţii.

Din păcate, în Europa, biodiversitatea care ne protejează împotriva calamităţilor naturale, marchează un declin determinat de agricultură, prelucrarea intensivă a lemnului sau fragmentarea habitatelor prin intermediul urbanizării sau dezvoltării infrastructurii.

 

Păşunatul cabalinelor este permis în siturile Natura 2000
Păşunatul cabalinelor este permis în siturile ...
Aceste cauze au dus la dispariţia de pe vechiul continent a 64 la sută din speciile de plante endemice (care trăiesc doar în anumite teritorii). În plus, 38 la sută din speciile de păsări sunt ameninţate, iar 60 la sută din zonele umede europene au dispărut în secolul trecut.

Reţeaua ecologică Natura 2000 protejează biodiversitatea Europei printr-o dezvoltare durabilă, fără a se aduce prejudicii comunităţii locale. Programul încearcă să împace două nevoi vitale ale oamenilor: nevoia de a câştiga venituri, pentru a-şi asigura existenţa, şi nevoia unui mediu curat şi sănătos. Cu bunăvoinţă le putem avea pe amândouă.

Natura 2000 are la bază două directive europene: Directiva Păsări şi Directiva Habitate. Prima dintre ele a fost adoptată în anul 1979 şi are ca scop protejarea speciilor de păsări sălbatice, precum şi habitatul, cuiburile şi ouăle lor. Cea de-a doua a fost adoptată în 1992 şi prevede conservarea tuturor habitatelor şi speciilor sălbatice (cu excepţia păsărilor).

Arii de protecţie, arii de conservare

Reţeaua Natura 2000 este alcătuită din Arii de Protecţie Specială Avifaunistică pentru protecţia păsărilor sălbatice (UE acceptă toate propunerile trimise), incluse în Directiva Păsări şi din Situri de Importanţă Comunitară pentru protecţia unor specii de floră şi faună, dar şi habitatelor sălbatice incluse în Directiva Habitate, care, după acceptarea UE, se vor transforma în Arii Speciale de Conservare. Nu toate locurile desemnate ca situri Natura 2000 sunt sălbatice.

Unele cuprind aşezări umane, în care localnicii trăiesc de pe urma naturii. Se poate spune chiar că această reţea ecologică este şi un lanţ al oamenilor care, trăind de pe urma naturii, au tot interesul să o protejeze şi să-i asigure continuitatea.

România, bogată în floră şi faună sălbatică

 

Pe teritoriul României se află mai mult de 50% din efectivul european de lupi
Pe teritoriul României se află mai mult de 50% din ...
Ţara noastră va contribui semnificativ la dezvoltarea reţelei ecologice Natura 2000. Este singurul stat membru al UE care include cinci regiuni biogeografice dintre cele 11 existente în Europa. Cele cinci tipuri de regiuni - alpină, continentală, panonică, pontică şi de stepă (ultimele două fiind exclusiv româneşti) plasează România printre ţările cele mai importante din cadrul programului.

Pe de altă parte, România deţine populaţii mari, viabile şi bine conservate de specii ameninţate la nivel european, precum peste jumătate din populaţia europeană de lup şi urs sau aproape jumătate din populaţia europeană de râs.

În ţara noastră, peisajul rural este semnificativ. "În România, zonele rurale au un nivel de populare foarte ridicat, ceea ce este foarte bine. Natura 2000 încurajează menţinerea echilibrului dintre om şi natură", a spus Raluca Barbu, de la organizaţia WWF România. Se preconizează că Natura 2000 va acoperi aproape 20% din teritoriul Uniunii Europene.

Lista cu SIC a fost trimisă către CE

Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile a transmis Comisiei Europene, încă din iunie anul acesta, Lista Naţională a propunerilor de Situri de Importanţă Comunitară care intră sub incidenţa Directivei Habitate.

 

Natura 2000 protejează berzele, precum şi cuiburile, şi ouăle lor
Natura 2000 protejează berzele, precum şi cuiburile, ...
Lista cu cele 273 de propuneri trimisă Comisiei Europene urmează să fie analizată şi aprobată de forul european, urmând ca, apoi, statul român să înceapă administrarea acestor arii de protecţie. Acestea acoperă aproximativ 13% din întreg teritoriul României. "După părerea mea, aprobarea din partea Comisiei Europene nu va dura prea mult.

Având în vedere că o anumită propunere a trecut de Ministerul Mediului, la Comisie ar trebui să nu fie probleme. Dacă mai aşteptăm foarte mult timp pentru aprobare, s-ar putea să pierdem multe dintre siturile propuse.

Pentru că, dacă nu se iau cât mai curând posibil măsuri, dacă nu se pregăteşte un plan de management, dacă întârzie banii ce vor fi primiţi drept compensaţii pentru locuitorii din zonă, lumea va începe să îşi caute venituri din diverse activităţi care ar putea afecta ecosistemele existente", a precizat Cristi Gherghiceanu, directorul fundaţiei Adept Transilvania.

Multe situri în Apuseni

Unele dintre cele mai im­portante Situri de Im­por­tanţă Comunitară se situează în Apuseni, dar şi în Balta Mică a Brăilei, Munţii Bucegi, Buila – Vânturariţa, Cheile Bicazului-Hăşmaş, Cheile Cernei, Ciucaş, Comana, Cozia, Defileul Jiului, Defileul Mureşului Inferior, Delta Dunării, Lunca Joasă a Prutului, Munţii Făgăraş, Munţii Măcinului, Munţii Ma­ramureşului, Munţii Rod­nei, Podişul Nord-Dobrogean, Porţile de Fier, Putna - Vrancea, Semenic - Cheile Caraşului.

"De fapt, mai toate regiunile din ţara noastră sunt potenţiale situri. Multe dintre ele sunt concentrate în Transilvania şi la Dunăre. Când spun Dunăre, mă refer în mod deosebit la păsări", a precizat Raluca Barbu.
În ceea ce priveşte Siturile de Importanţă Comunitară, suprafaţa propusă la nivelul ţării noastre este de circa 13,8%, ceea ce face ca România să se situeze peste nivelul suprafeţelor desemnate în alte ţări precum Finlanda (13%), Austria (11 %), Lituania (10%), Cehia (9%), Olanda (8%), Franţa (8%), Polonia (4%).

Siturile au fost avizate favorabil de Academia Română - Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, ca for ştiinţific responsabil în acest domeniu.

Pe de altă parte, "România este în mare întârziere în ceea ce priveşte Ariile Speciale de Importanţă Avifaunistică pentru că acestea nu au fost încă desemnate prin hotărâre de guvern. Această hotărâre ar fi trebuit să apară încă de la sfârşitul anului 2006, dar acest lucru nu s-a întâmplat nici până acum", a spus Dan Hulea, preşedintele Societăţii Ornitologice Române.

Activităţile economice nu trebuie să afecteze ecosistemele

Există o îngrijorare conti­nuă a oamenilor care locuiesc în potenţialele situri Natura 2000 faţă de ceea ce nu vor mai avea voie să facă după ce zonele respective vor fi declarate, de către UE, drept Arii Speciale de Conservare.

În zonele declarate situri, activităţile pot continua dacă sunt realizate într-un mod tradiţional şi nu afectează speciile şi habitatele de interes comunitar. E­ste posibil ca unor proprietari de terenuri din respectivele zone să li se impună anumite restricţii de utilizare a terenurilor. În aceste situaţii, aceşti proprietari vor primi plăţi compensatorii.

De asemenea, dacă un investitor va dori să desfăşoare în situl Natura 2000 o activitate economică, va putea face acest lucru numai dacă demonstează printr-un studiu de impact că activitatea sa nu va dăuna speciilor ce sunt conservate în acel sit. "Există, într-adevăr, unele sectoare unde activităţile economice sunt interzise cu desăvârşire.

Este vorba despre zonele de cercetare, cum este, de exemplu, zona Retezat", a adăugat Raluca Barbu. Pe de altă parte, faptul că aceste zone vor fi recunoscute la nivel european ca valori naturale deosebite va crea noi posibilităţi de venituri prin turism ecologic şi produse naturale locale, ce pot deveni mărci recunoscute.

Se fac planuri de management

Pentru orice arie care a fost acceptată ca sit Natura 2000, va fi pus în aplicare un plan de management ce va stabili cum trebuie gestionată acea zonă astfel încât natura să nu fie afectată. Aceste planuri de management pot fi integrate în strategiile locale de dezvoltare, pe baza cărora se stabilesc proiecte ce pot fi finanţate prin fonduri ale Uniunii Europene.

"Pentru fiecare sit Natura 2000 se pregăteşte un plan de management în funcţie de specificul zonei. Vor exista anumite reguli pe care toţi actorii din zonă vor trebui să le respecte. Toţi trebuie să participe la acest plan. Fiecăruia îi va fi cerută părerea (cum se întâmplă acum în zona Sighişoara–Târnava Mare, care actualmente este un potenţial sit Natura 2000.

„Încercăm să lucrăm cu oamenii din regiunea respectivă, dar şi cu autorităţile locale. Le explicăm exact cum stau treburile, cu bune şi cu rele, şi încercăm să găsim împreună soluţii", spune Cristi Gherghiceanu. Utilizarea unui proces de management eficient este soluţia cea mai bună pentru menţinerea echilibrului între activităţile economice şi conservarea naturii.

"Potenţialele situri Natura 2000 sunt selectate după o evaluare ştiinţifică la nivel naţional. De asemenea, procesele de desemnare au avut loc după consultarea prealabilă a locuitorilor din zonă. S-a încercat informarea cât mai bună atât a autorităţilor locale, cât şi a populaţiei în general despre ceea ce înseamnă Natura 2000 şi despre avantajele şi obligaţiile pe care le cuprinde.

Consultarea publică a vizat obţinerea unui grad cât mai ridicat de acceptare a desemnărilor. Există însă unele zone unde lipsa de informare şi de comunicare la nivel local a făcut ca oamenii de acolo să aibă o percepţie mai puţin favorabilă asupra acestei reţele ecologice. Informarea mai slabă s-a datorat şi presiunii termenelor foarte strânse", a spus Raluca Barbu.

Natura 2000, sursă de mândrie pentru localnici

Selecţia unei zone Natura 2000 înseamnă recunoaşterea importanţei acesteia la nivel european. Aceasta reprezintă o sursă de mândrie pentru localnici, dar nu numai. O astfel de desemnare aduce cu sine oportunităţi economice semnificative.

"Na­tura 2000 conferă unei zone selectate un brand, şi asta ajută producătorii din re­giune să-şi promoveze produsele naturale pe care le pregătesc. Natura 2000 oferă siturilor puncte în plus şi din punct de vedere turistic. E o garanţie că peisajul e frumos şi poluarea e redusă. Declararea unei localităţi drept sit Natura 2000 este echivalentă cu o imagine de marcă.

În plus, sunt compensaţiile financiare oferite locuitorilor din zonă, care acoperă eventualele pierderi ce apar din renunţarea la modul de viaţă obişnuit. Există, de asemenea, unele măsuri de agro-mediu care vin să sprijine fermierii, pentru ca aceştia să continue modul tradiţional de lucru al pământului.

Nu văd unde ar exista dezavantaje, de vreme ce nu sunt interzise activităţile economice, ba din contră, sunt încurajate activităţile economice inovatoare, dar care sunt, în acelaşi timp, în concordanţă cu protejarea mediului. De exemplu, nu faci agricultură intensivă dacă în acest mod distrugi ecosistemele", a mai spus Cristi Gherghiceanu.


Cum a ajuns Dumbrăviţa Arie de Protecţie Specială Avifaunistică?

Aria naturală protejată se află în depresiunea Bârsei, din judeţul Braşov. Aceasta, împreună cu alte câteva sute de hectare înconjurătoare vor deveni sit Natura 2000, arie naturală protejată de importanţă europeană şi recunoscută astfel de Comisia Europeană.

Există mai multe motive pentru care Complexul piscicol Dumbrăviţa va deveni sit Natura 2000: este unul dintre cele mai reprezentative locuri de popas a păsărilor din Transilvania, este unul dintre puţinele locuri din ţară unde stârcul cenuşiu cuibăreşte în stuf şi este singurul loc de cuibărit al egretei mari din interiorul lanţului carpatic.

Buhaiul de baltă, stârcul roşu, raţa roşie, cârstelul de câmp sunt numai câteva dintre păsările care se regăsesc în acea zonă, unele dintre ele fiind incluse în directivele şi convenţiile internaţionale privind pro­tec­ţia faunei.

Datorită varie­tăţii speciilor de păsări, zona a mai fost denumită "Delta Braşovului" sau "Delta dintre munţi". După cum reiese din informaţiile publicate într-un pliant al SOR, pentru că este arie naturală protejată, în complexul piscicol Dumbrăviţa sunt interzise: vânătoarea, pescuitul din barcă, agrementul cu ambarcaţiuni şi sporturi nautice, depozitarea resturilor şi a gunoiului menajer în locuri neamenajate, accesul auto, picnicul şi camparea pe malul vestic al lacului sau construcţiile.

Sunt însă permise pescuitul sportiv de pe malurile nordic şi sudic ale lacului de acumulare, observarea şi studiul păsărilor, precum şi activităţile tradiţionale ale comunităţii cum sunt: cositul, păşunatul cu bovine şi cabaline. Aceste activităţi sunt în concordanţă cu obiectivele de conservare a biodiversităţii în aria protejată. Cositul, în mod deosebit, contribuie la perpetuarea habitatelor unor păsări ameninţate cu dispariţia.

Poveşti de succes din alte ţări

În Finlanda centrală, unde se găseşte cea mai mare parte a industriei lemnului din această ţară, au existat planuri de management pentru proprietarii de păduri. Proiectul a oferit proprietarilor de pădure şansa de a-şi crea un plan de management care să ia în considerare valorile naturale ale zonei.

Astfel, încrederea proprietarilor a crescut, aflând că Natura 2000 nu înseamnă scoaterea din exploatare a întregii păduri. În Austria, prin proiectul "Şanse pentru Natură şi Economie: Steirische Grenzmur", conceptul Natura 2000 a fost utilizat ca politică de mediu şi înglobat în strategiile de dezvoltare regională şi comunitare. În Steirische Grenzmur, un sit Natura 2000 care conţine o enormă diversitate de plante şi animale, viitorul este în ecoturism.

Sistemul a fost utilizat şi în sectorul agricol, astfel încât piaţa produselor ecologice este în creştere, iar marca Natura 2000 contribuie la dezvoltarea marketingului şi la directa promovare a produselor regionale. În Anglia, în situl Natura 2000 Parcul Naţional Peak, fondurile UE au ajutat la dezvoltarea unei mărci de calitate ecologică specifică zonei, care asigură un mai bun marketing produselor locale.